ORA DE RELIGIE-SUGESTII şi OPINII

         Ora de Religie-sugestii şi opinii.

Cu Dumnezeu, în familie ne întâlnim prima oară. Rugăciunile învăţate de la părinţi, mersul la biserică cu părinţii sau bunicii, ori atmosfera unică de la sărbătorile mari, toate acestea ne marchează copilăria şi constituie prima treaptă în educaţia noastră. Iar la şcoală, ora de religie ne determină să păstrăm legătura cu Dumnezeu, să vorbim despre El şi să ne comportăm ca adevăraţi creştini.

Cel mai bun mijloc de a cunoaşte creaţia lui Dumnezeu, lumea în care trăim, este şcoala, predarea religiei în şcoală fiind considerată o adevărată punte spre împlinirea menirii de om, pe calea mântuirii. Ora de religie conduce pe om la scopul suprem al existenţei: trăirea comuniunii cu Dumnezeu. Prin educaţia moral-religioasă, viaţa omului se înalţă şi se edifică pe temelia adevărată, care este Domnul Iisus Hristos: „A educa înseamnă a purta de grijă de copii şi tineri în ceea ce priveşte curăţenia sufletească şi buna cuviinţă, a-l creşte pe copil moral, om drept, a-l creşte în evlavie, a avea grijă de sufletul lui, a-i modela inteligenţa, a forma un atlet pentru Hristos, pe scurt, a te îngriji de mântuirea sufletului lui. Educaţia este asemenea unei arte; artă mai mare decât educaţia nu există, pentru că toate artele aduc folos pentru lumea de aici, arta educaţiei se săvârşeşte în vederea accederii la lumea viitoare“ (Sf. Ioan Gură de Aur).

În perioada de dictatură comunistă, învăţământul religios a fost silit să se retragă în biserică şi în puţinele şcoli de pregătire a clerului sau în familiile credincioşilor evlavioşi. Seceta spirituală care a urmat n-a putut distruge, însă, rădăcinile ontologice ale neamului nostru. S-a produs un mare vid spiritual şi o criză de identitate a conştiinţei, a persoanei umane: „cine sunt, de unde vin, încotro merg?“.

Aşadar, chipul divin al omului poate fi umbrit pentru o anumită perioadă de timp de păcate, însă, în adâncul fiinţei sale, orice persoană are sentimentul că aparţine şi divinităţii, deoarece „sufletul prin fire e creştin“ - cum susţinea, încă din vechime, Tertulian. 

Rolul disciplinei religie este mult mai important decât ar părea la prima vedere şi aceasta deoarece, pe lângă însuşirea principalelor învăţături de credinţă, reguli, tradiţii şi evenimente religioase ale Bisericii Ortodoxe, elevii dobândesc şi deprinderi, obişnuinţe spirituale, care îi înalţă, îi fac mai buni, mai respectuoşi, mai responsabili. Elevii vor înţelege treptat şi în mod liber că toate acestea sunt un rezultat al dragostei lui Dumnezeu pentru oameni şi răspunsul credinciosului la chemarea divinităţii .

Ce poate fi mai util şi mai frumos transmis către sufletul copilului decât imaginile supreme ale binelui, cinstei şi purităţii reprezentate de Mântuitorul nostru Iisus Hristos, Care le porunceşte creştinilor să dea copiilor educaţie spirituală din cea mai fragedă vârstă: „Lăsaţi copiii să vină la Mine şi nu-i opriţi, ca a unora ca aceştia este împărăţia cerurilor“ (Matei 19, 14)... Tipăriturile Bisericii erau considerate, până nu demult, cărţi cu circuit închis, literatura teologică s-a ascuns sub formule istorice, pentru că cenzura statului cu o ideologie atee nu îngăduia publicarea şi răspândirea ei. Biruinţa luminii credinţei poporului nostru, lumină pe care a primit-o de la Sfântul Apostol Andrei, este o realitate în viaţa tinerilor şi, mai ales, a elevilor care l-au primit din nou pe Mântuitorul Iisus Hristos în şcoală.

Vârsta copilăriei reprezintă terenul cel mai bun pentru a semăna Cuvântul lui Dumnezeu, deoarece este un teren curat. Este vârsta la care orice rugăciune mică este trăită, prinde viaţă pe buzele curate ale micuţilor creştini. Săptămânal, profesorul de religie trăieşte bucuria reciprocă a revederii cu elevii săi de care se apropie cu tact şi multă dragoste, astfel încât, în timpul orelor de religie, elevii, eliberaţi de grijile cotidiene, ascultă Cuvântul lui Dumnezeu şi învaţă să-L urmeze.

Aşadar, spiritualizarea relaţiilor profesor-elev este conturată de iubirea divină şi pacea spirituală, de caracterul formativ, informativ şi puternic modelator al moralei creştine.

La foarte multe şcoli din ţară există profesori de religie preoti. S-a discutat mult despre faptul că preoţii ar fi avantajaţi în faţa elevilor. Cu toate acestea şi în şcolile unde există profesori de religie au fost rezultate remarcabile, iar scopul orelor a fost atins. „Nu mă simt dezavantajată faţă de preoţii care sunt şi profesori de religie. Cred că fiecare om are harismele sale, chemarea sa. Sunt preoţi care predau foarte bine religia, ca exemplu îl avem pe Protoiereul ALEXEI (Gheorghelaş) preot paroh in s.Frasin r.Donduseni care are un stil al sau şi o face  la fel foarte bine. 

Fiecare cu darurile sale şi cu modul său de a se apropia de copii. Preot sau mirean, dacă o faci cu pasiune, cu siguranţă că scopul orei de religie este atins. Bunica unuia dintre elevii , fost cadru didactic, mi-a spus, într-o zi, că pentru nepotul ei conteză atât de mult, încât i-a mărturisit că mă iubeşte, pentru că pe lângă lecţiile predate încerc să aflu ce este în sufletele lor. Sunt fericită şi împlinită când aflu că elevii îl apreciază atât de mult pe pr.Alexei Gheorghelaş.

Am întrebat câţiva elevi de la Gimnaziul din Frasin . Iată câteva dintre răspunsuri:

Elev  clasa a VIII-a: „Ora de religie ajută pe fiecare elev să primească spijinul necesar pe care poate nu l-a primit acasă. Ne oferă anumite clarificări în legătură cu problemele vieţii şi ne ajută să înaintăm în viaţă, indiferent de ce probleme am avea. Fără această oră nu am avea aceeaşi pace sufletească şi nu am găsi răspunsuri la întrebările pe care toţi le avem“.

Elev , clasa a VI-a: „Mi-am dorit când eram mic să mă fac preot. Dar acum vreau să urmez altă meserie. Îmi plac lucurile pe care le învăţăm la religie“.

Eleva  clasa a VIII-a: „Fac religie de mai mult timp şi cred că este singura oră în care eşti 

, poţi să vorbeşti deschis anumite probleme. Este o oră pentru suflet, o oră care te schimbă, îţi formează o imagine despre lume şi te formează pentru viaţă. Fără ora de religie ar fi o şcoală haotică“.

Elev, clasa a 5-a: „Este foarte frumoasă ora de religie, pentru că se vorbeşte despre Dumnezeu. Învăţăm să ne rugăm, să fim mai cuminţi, mai buni. Îmi place foarte mult de p.Alexei 

M.P.